| Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Calliope | |
| 👁 Image | |
| Civilizația | religia în Grecia Antică[*] 👁 Modificați la Wikidata |
|---|---|
| Căsătorit cu | Oeagrus[*][[Oeagrus (mythical character, father of Orpheus)|]] Achelous 👁 Modificați la Wikidata |
| Urmași | Orfeu Linus[*][[Linus (son of Apollo and Calliope in Greek mythology)|]] Hymen[*][[Hymen (Greek god of marriage ceremonies)|]] Rhesus Edonus[*][[Edonus (Figure of Greek mythology, son of Ares and Callirrhoe)|]] Korybantes[*][[Korybantes (ancient Greek deities)|]] Ialemus[*][[Ialemus (son of Apollo in Greek mythology)|]][1] Aelinus[*][[Aelinus (mythological Greek character, son of Calliope, said to be the same as Linus)|]] 👁 Modificați la Wikidata |
| Tată | Zeus 👁 Modificați la Wikidata |
| Mamă | Mnemosyne 👁 Modificați la Wikidata |
| Bunic | Cronos 👁 Modificați la Wikidata Uranus 👁 Modificați la Wikidata |
| Bunică | Rhea[2][3] 👁 Modificați la Wikidata Geea 👁 Modificați la Wikidata |
| Frați | Clio Melpomene Urania Euterpe Terpsichore Erato Polimnia Thalia 👁 Modificați la Wikidata |
| Modifică date /text👁 Consultați documentația formatului | |
În mitologia greacă, Calliope sau Caliope (în greacă: Καλλιόπη, Kalliope, „Voce frumoasă”) este una dintre cele nouă muze.
Mitologie
[modificare | modificare sursă]
Calliope este fiica lui Zeus și Mnemosyne. Este considerată primogenitura părinților ei precum și cea mai înțeleaptă dintre muze.
Calliope este muza genului epic și a elocvenței.
Calliope era mama lui Orpheus și Linus, fiii lui Apollo sau Oeagrus, regele Traciei.
În general, apare în picturi cu un instrument de scris sau o liră în mână. După Hesiod (Theogonia), Calliope inspira regi și prinți. În epoca clasică, Calliope era considerată muza poeziei epice. Conform unei tradiții a pitagoreicilor, Calliope era și muza filosofiei.
Calliope este menționată de autori antici între care Hesiod, Pindar, Platon, Strabo, Ovidiu și Cicero.
Celelalte opt muze sunt: Clio, Erato, Euterpe, Melpomene, Polyhymnia, Terpsichore, Thalia și Urania.
Note
[modificare | modificare sursă]^ Cf. Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ↑ „ЭСБЕ / Ялем”, Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. Volume XLIа, 1904 (în rusă), Wikidata Q24468307
- ↑ „РСКД / Ζεύς”, Realʹnyj slovarʹ klassičeskih drevnostej po Lûbkeru (în rusă), Wikidata Q45277156
- ↑ „РСКД / Rhea”, Realʹnyj slovarʹ klassičeskih drevnostej po Lûbkeru (în rusă), Wikidata Q45259227
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, București, Albatros, 1995
- Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, București, Editura Mondero, 1992, ISBN 973-9004-09-2
- George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, București, Casa Editorială Odeon, 1992, ISBN 973-9008-28-3
- N. A. Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, București, Editura Lider, 2003, ISBN 973-629-035-2
- J.C.Belfiore, Dictionnaire de mythologie grecque et romaine, Paris, Larousse, 2003
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Dicționar mitologic Arhivat în , la Wayback Machine.
- Articole fără note de subsol din octombrie 2023
- Articole cu surse în limba rusă (ru)
- Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română
- Webarchive template wayback links
- Articole Wikipedia cu identificatori BNF
- Articole Wikipedia cu identificatori GND
- Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC
- Articole Wikipedia cu identificatori VIAF
- Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF
- Articole Wikipedia cu control de autoritate
- Pagini ce folosesc legături automate către ISBN