| Circus | |
|---|---|
| 👁 Image | |
| Circus aeruginosus | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Animalia |
| Încrengătură: | Chordata |
| Clasă: | Aves |
| Familie: | Accipitridae |
| Subfamilie: | Accipitrinae |
| Gen: | Circus Lacépède, 1799 |
| Specia tip | |
| Falco aeruginosus Linnaeus, 1758 | |
| Specii | |
|
vezi text | |
| Modifică text👁 Consultați documentația formatului | |
Circus este un gen de păsări de pradă aparținând familiei Accipitridae. În mod caracteristic, ereții vânează zburând la joasă înălțime deasupra solului deschis, hrănindu-se cu mamifere mici, reptile sau păsări.
Taxonomie
[modificare | modificare sursă]Genul Circus a fost introdus de naturalistul francez Bernard Germain de Lacépède în 1799.[1] Specia tip a fost ulterior desemnată ca eretele de stuf.[2][3] Majoritatea ereților sunt plasați în acest gen. Cuvântul Circus provine din greaca veche κρέξ (kréx), care se referă la o pasăre cu picioare lungi, și este posibil să provină dintr-o onomatopee.[4]
Genul Circus a fost plasat în trecut în subfamilia Circinae, dar studiile filogenetice moleculare au arătat că o astfel de grupare este polifiletică pentru Accipitrinae.[5][6]
Specii
[modificare | modificare sursă]Genul conține 16 specii:[7]
- Circus pygargus – erete sur
- Circus cyaneus – erete vânăt
- Circus hudsonius – erete nordic
- Circus aeruginosus – erete de stuf
- Circus spilonotus – erete estic
- Circus ranivorus – erete african
- Circus approximans – erete de mlaștină
- Circus spilothorax
- Circus macrosceles
- Circus maillardi
- Circus buffoni – erete cu aripi lungi
- Circus assimilis – erete pestriț
- Circus maurus – erete negru
- Circus cinereus – erete dungat
- Circus macrourus – erete alb
- Circus melanoleucos – erete pătat
Galerie
[modificare | modificare sursă].jpg){kind=link}
.jpg){kind=link}
.jpg){kind=link}
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Lacépède, Bernard Germain de (). „Tableau des sous-classes, divisions, sous-division, ordres et genres des oiseux”. Discours d'ouverture et de clôture du cours d'histoire naturelle (în franceză). Paris: Plassan. p.4. Page numbering starts at one for each of the three sections.
- ↑ Mayr, Ernst; Cottrell, G. William, ed. (). Check-list of Birds of the World. Volume 1 (ed. 2nd). Cambridge, Massachusetts: Museum of Comparative Zoology. p.316.
- ↑ Lesson, René P. (). Manuel d'ornithologie, ou Description des genres et des principales espèces d'oiseaux (în French). 1. Paris: Roret. p.105.
- ↑ Beekes, Robert (). Etymological Dictionary of Greek. pp.702, 776. ISBN9789004174207.
- ↑ Mindell, D.; Fuchs, J.; Johnson, J. (). „Phylogeny, taxonomy, and geographic diversity of diurnal raptors: Falconiformes, Accipitriformes, and Cathartiformes”. În Sarasola, J.H.; Grange, J.M.; Negro, J.J. Birds of Prey: Biology and conservation in the XXI century. Cham, Switzerland: Springer. pp.3–32. ISBN978-3-319-73744-7.
- ↑ Catanach, T.A.; Halley, M.R.; Pirro, S. (). „Enigmas no longer: using ultraconserved elements to place several unusual hawk taxa and address the non-monophyly of the genus Accipiter (Accipitriformes: Accipitridae)”. Biological Journal of the Linnean Society: blae028. doi:10.1093/biolinnean/blae028.
- ↑ Gill, Frank; Donsker, David; Rasmussen, Pamela, ed. (august 2022). „Hoatzin, New World vultures, Secretarybird, raptors”. IOC World Bird List Version 12.2. International Ornithologists' Union. Accesat în .