Limba hitită (în hitită: 𒉈𒅆𒇷 nešili) este o limbă moartă, indo-europeană, ramura anatoliană, care a fost vorbită de hitiți. Este de fapt cea mai recentă limbă indo-europeană descoperită (în 1916, a fost descifrată de lingvistul ceh Bedřich Hrozný). Acesta a încradrat limba hitită în grupul lingvistic centum. Este considerată, de asemenea, cea mai veche limbă indo-europeană^[1].

A fost foarte răspândită în Asia Mică, având rol de limbă nobilă.

S-au păstrat multe tăblițe datând din sec. 19-14 î.e.n., descoperite la Boğaz Köy, în Turcia. Textele reprezintă cea mai veche atestare a unei limbi indo-europene.

Fazele prin care a trecut limba hitită sunt: hitita veche, hitita mijlocie și neo-hitita^[2]. Verbele în limba hitită sunt flexionare în legătură cu două clase: conjugarea ,,mi” și conjugarea ,,hi”. Există două diateze( activă și mediopasivă), două modurui( indicativ și pasiv) și două timpuri( prezent și preterit)^[3]. Există și câteva nume verbale, numite infinitiv 1 și 2, supin și substantiv verbal, la fel ca și participiul, de sens pasiv cu sensul de verb tranzitiv și activ cu sens pentru verbele intranzitive^[4].

ab-casă

aka-a ridica

aku- a bea

alpā--nor

annanu-a învăța

ant-cald

appa-după, înapoi, din nou

appezziyan-după

ars-a curge

asawar-incintă

arsaniya-a invidia

ardāla-zicală, proverb

arrūsa pāwar-a merge

asessar-populație,cult

aska-: casă

atta-: tată

attalla-patern

au- a vedea

assuwātar-bunătate

astayarātar-păcat

azzikk-: a mânca din nou

ba-latar

ba-acesta

be-complet

bi-a întreba

bu-acesta

bur-flux, debit

dā-a lua

daganzipa- pământ

dāliya-a trăi

E-probabil ,,zeu”

ehu-aici

eku-a bea

es-trei

essar=eshar-,,sânge”

esri-a se uita

ediz-acest

ga,gam-escroc

Gal-cheie

Gam-cucerire

Gar-a face

Gi-a citi

gimmant-:iarnă

Go,gon-sceptru

Gu-cuvânt, a vorbi

Gug-luptă

hahhal-: probabil tufiș^[10]

hāliya- a îngenunchea

hanna- bunică

hanna-a judeca

hand-onest

haluga—mesaj

handandatar-miracol

happar-comerț

pittalwa-: simplu

sahhan- :tribut

sāi-: a merge

sak-: a ști

samen-: a abandona

sanezzi-:bun

sānt- :furios

KUŠsarpassi-:pernă

sasta-:pat

si-: acesta

happiriya-oraș

parā handanda- a face miracole

I-unu

Iak-și

Iede-lună

Is-aici

ishā-:maestru

UDUiyant-oaie

irma- :bolnav

isheni-:păr

ispant-:noapte

iwaruwa—moștenitor

Ka- a citi

Kas-doi

Kazin-iepure

Khar-a scrie

La-tăblțiă

lak—a înclina

lāman—nume

lelaniya- :a se grăbi

link-:a jura

markiya-:dispreț

mahhan-când

mayandatar-bărbăție

malk-: a se roti

mān :dacă mekk(i)-:mare

milit(t)-:miere

marsah-a putrezi

memāi-:a vorbi

mene-: față

mīti- :roșu

muwa-: împrumutat din akkadianul mut(t)allu-eroic

melt-:a rosti

nannā-: a conduce

nanakussiyant-: întunecat

nega-: soră

newah- :a reînnoi

nuntara-: rapid

nūwān-:niciodată

pahs-a proteja

papres-: a deveni impur

parāi-:a sufla

parh-: a persecuta

pargatar: înălțime

parku-: înalt

parnant- :casă

paskuwāi-: a ignora

sahhan-:tribut

saklāi-:regulă

sakunni-:bine

sānt-: furios

LÚsapasalli-: spion

suwant-: complet

tāya- a jefui

taksan: împreună

takku: dacă

tamas-: a apăsa

tarkuwa- :a fi furios

taru-: pădure, lemn

tuzziyant-: armată

uesk-: a implora

ur-: război

uwa-: a veni

uwatar -vizită

uzuhri- :iarbă

walhannāi- :a lovi

warra-: a ajuta

was-: a cumpăra

weh-: a muta

wes- :noi

wesi-: pășune

widār: apă

zahhāi-bătălie

zanu-:a găti

zenna-: a termina

zinna-: a finaliza

GIŠzuppari-: torță

• Limbile lumii- mică enciclopedie, Ed. științifică și enciclopedică, București, 1981
• Hittite Etymological Dictionary, Vol. 6, Words beginning with M”, Jaan Puhvel
• The Hittites and Their Language, C.R. Conder
• Hittite Etymological Dictionary Words beginning with H, Jaan Puhvel
• A grammar of modern Indo-European, Carlos Quiles
• Old Hittite sentence structure, Silvia Luraghi
• Hittite and the Indo-European verb,Jay H. Jasanoff

• http://www.premiumwanadoo.com/cuneiform.languages/en_lexique_hittite.htm#
• http://www.utexas.edu/cola/centers/lrc/eieol/hitol-0-X.html Arhivat în 12 aprilie 2010, la Wayback Machine.