| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Limba bengaleză বাংলা | |
| Pronunție | [ˈbaŋlaˑ] |
|---|---|
| Vorbită în | Bangladesh, India |
| Număr de vorbitori | L1: 241,8 milioane L2: 45,5 milioane[1][2] |
| Sistem de scriere | scriere bengaleză[*] Bengali Braille[*][[Bengali Braille (Braille system for Bengali)|]] 👁 Modificați la Wikidata |
| Clasificare | |
| Statut oficial și codificare | |
| Organ de reglementare | Bangla Academy[*][[Bangla Academy (Bangladesh's national language authority)|]] Bangla Akademi[*][[Bangla Akademi (Bengali language authority in West Bengal, India)|]] 👁 Modificați la Wikidata |
| ISO 639-1 | bn[3] 👁 Modificați la Wikidata |
| ISO 639-2 | ben[3] 👁 Modificați la Wikidata |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | ben 👁 Modificați la Wikidata |
| Răspândire în lume | |
| 👁 Răspândire în lume Распространение бенгали | |
| Puteți vizita Wikipedia în limba bengaleză. | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
| Modifică date /text👁 Consultați documentația formatului | |
Limba bengaleză (বাংলা cunoscută și prin endonimul bangla [ˈbaŋlaˑ]ⓘ) este o limbă oficială în Bangladesh și în statul indian Bengalul de Vest.[2] Este o limbă indo-ariană care face parte din limbile indo-iraniene, ramură a familiei limbilor indo-europene. Cu aproximativ 242 milioane de vorbitori nativi și 46 de vorbitori L2 în 2025,[2] este a 6-a cea mai vorbită limbă nativă din lume.[4][5]
Limba bengaleză s-a dezvoltat pe parcursul a peste 1.400 de ani. Literatura bengaleză, cu istoria sa literară, a crescut în special în timpul Renașterii Bengaleze și are una dintre cele mai prolifice și diverse tradiții literare din Asia. Mișcarea limbii bengaleze din (1948-1956), care cerea ca bengaleza să fie limbă oficială a Pakistanului, a încurajat naționalismul bengalez în Bengalul de Est rezultând în independența Bangladeshului în 1971. Bangladesh a declarat 21 februarie ca fiind „Ziua Martirilor Limbii”, iar în 1999, UNESCO a recunoscut-o ca Ziua Internațională a Limbii Materne.[6][7]
Gramatică
[modificare | modificare sursă]Substantivele bengaleze nu au gen gramatical, ceea ce duce la o modificare minimă a adjectivelor (flexiune). Totuși, substantivele și pronumele sunt declinate moderat (modificate în funcție de rolul lor în propoziție) în patru cazuri, în timp ce verbele sunt puternic conjugate, dar formele verbale nu se schimbă în funcție de numărul substantivului. Gramatica limbii romani este mai apropiată de gramatica bengaleză decât de cea a limbilor indo-ariene de vest.[8]
Topica
[modificare | modificare sursă]Fiind o limbă de tip nucleu-final, bengaleza urmează topica subiect–obiect–verb, deși variațiile sunt frecvente.[9] Bengaleza folosește postpoziții, spre deosebire de prepozițiile utilizate în engleză și în alte limbi europene. Determinanții urmează substantivul, în timp ce numeralele, adjectivele preced substantivul.[10]
Întrebările închise (de tipul „da-nu”) nu necesită nicio modificare a topicii de bază; în schimb, tonul jos al ultimei silabe din enunț este înlocuit cu un ton descendent. În plus, particule opționale (de exemplu: কি „-ki”, না „-na” etc.) sunt adesea atașate ca enclitice primului sau ultimului cuvânt dintr-o întrebare „da-nu”.
Întrebările cu pronume interogative sunt formate prin mutarea cuvântului interogativ în prima sau a doua poziție din enunț, pentru a pune accentul pe cuvânt.
Pronume
[modificare | modificare sursă]| singular | plural | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| nominativ | acuzativ | genitiv | nominativ | acuzativ | genitiv | ||||
| persoana întâi | আমি (ami) | আমাকে (amake) | আমার (amar) | আমরা (amra) | আমাদের (amader) | ||||
| persoana a II-a | foarte familiar | তুই (tui) | তোকে (toke) | তোর (tor) | তোরা (tora) | তোদের (toder) | |||
| familiar | তুমি (tumi) | তোমাকে (tomake) | তোমার (tomar) | তোমরা (tomra) | তোমাদের (tomader) | ||||
| formal | আপনি (apni) | আপনাকে (apnake) | আপনার (apnar) | আপনারা (apnara) | আপনাদের (apnader) | ||||
| persoana a III-a | proximal | familiar | এ (e) | একে (eke) | এর (er) | এরা (era) | এদের (eder) | ||
| formal | ইনি (ini) | এঁকে (ẽke) | এঁর (ẽr) | এঁরা (ẽra) | এঁদের (ẽder) | ||||
| distal | familiar | ও (o) | ওকে (oke) | ওর (or) | ওরা (ora) | ওদের (oder) | |||
| formal | উনি (uni) | ওঁকে (õke) | ওঁর (õr) | ওঁরা (õra) | ওঁদের (õder) | ||||
| absent | familiar | সে (she) | তাকে (take) | তার (tar) | তারা (tara) | তাদের (tader) | |||
| formal | তিনি (tini) | তাঁকে (tãke) | তাঁর (tãr) | তাঁরা (tãra) | তাঁদের (tãder) | ||||
Substantive
[modificare | modificare sursă]Substantive sunt declinate în 4 cazuri - nominativ, acuzativ, genitiv și locativ. Numele ce se referă la oameni nu au forme în cazul locativ. Numărul nu este descris fără articolul hotărât (familiar singular -টা „-ʈa”) sau formal singular -টি „-ʈi”). Terminațiile de bază sunt:
- Acuzativ: -কে (-ke)
- Genitiv: -এর (-er), -র (-r)
- Locativ: -এ (-e), -য় (-y); -তে (-te)
Cu articolul hotărât, singular:
- Nominativ: -টা (-ʈa), -টি (-ʈi)
- Acuzativ: -টাকে (-ʈake), -টিকে (-ʈike)
- Genitiv: -টার (-ʈar), -টির (-ʈir)
- Locativ: -টায় (-ʈay), -টাতে (-ʈate); -টিতে (-ʈite)
Cu articolul hotărât, plural, și referent uman:
- Nominativ: -এরা (-era), -রা (-ra)
- Acuzativ: -দেরকে (-derke)
- Genitiv: -দেরকে (-der)
Cu articolul hotărât, plural, și referent ce nu este uman:
- Nominativ: -গুলো (-gulo), -গুলা (-gula)
- Acuzativ: -গুলো (-gulo), -গুলা (-gula)
- Genitiv: -গুলোর (-gulor), -গুলার (-gular)
- Locativ: -গুলোয় (-guloy), -গুলোতে (-gulote); -গুলায় (-gulay), -গুলাতে (-gulate)
- Formele cu -গুলো (-gulo) sunt utilizate în practicarea formală, în timp ce ele cu -গুলা (-gula) sunt utilizate în practicarea familiară.
Verbe
[modificare | modificare sursă]Verbe nu sunt conjugate pentru număr - numai timp verbal, persoană și nivel de formalitate.
- persoana I (ami, amra)
- persoana a II-a (foarte familiar - tui, tora)
- persoana a II-a (familiar - tumi, tomra)
- persoana a III-a (familiar - e, o, she, era, ora, tara)
- persoana a II-a și III-a (formal - apna, apnara; ini, uni, tini, ẽra, õra, tãra)
Observă că formele formale pentru persoane a II-a și II-a au o singură formă. Terminația în toate timpuri verbale este -এন (-en).
Sunt 8 timpuri verbale:
- prezent simplu
- prezent continuu
- prezent perfect (perfect simplu)
- trecut simplu
- trecut continuu
- trecut perfect (mai mult ca perfect)
- trecut obișnuit
- viitor
Sunt și câteva forme impersonale. Aceste sunt infinitiv și participii adverbiale. Au aceste participii:
- continuu
- condițional
- perfect
- obișnuit
Conjugarea bengaleză are câteva peculiarități, dar în principiu, este foarte regulată. Terminațiile de bază sunt:
| persoana I | persoana a II-a | persoana a III-a | persoane a II-a și a III-a | ||
|---|---|---|---|---|---|
| foarte familiar | familiar | familiar | formal | ||
| prezent simplu | -ই (-i) | -ইস (-ish) | -ও (-o) | -এ (-e) | -এন (-en) |
| prezent continuu | -ছি (-chi) | -ছিস (-chish) | -ছো (-cho) | -ছে (-che) | -ছেন (-chen) |
| prezent perfect | -এছি (-echi) | -এছিস (-echish) | -এছো (-echo) | -এছে (-eche) | -এছেন (-echen) |
| trecut simplu | -লাম (-lam) | -লি (-li) | -লে (-le) | -লো (-lo) | -লেন (-len) |
| trecut continuu | -ছিলাম (-chilam) | -ছিলি (-chili) | -ছিলে (-chile) | -ছিলো (-chilo) | -ছিলেন (-chilen) |
| trecut perfect | -এছিলাম (-echilam) | -এছিলি (-echili) | -এছিলে (-echile) | -এছিলো (-echilo) | -এছিলেন (-echilen) |
| trecut obișnuit/condițional | -তাম (-tam) | -তিস (-tish) | -তে (-te) | -তো (-to) | -তেন (-ten) |
| viitor | -বো (-bo) | -বি (-bi) | -বে (-be) | -বে (-be) | -বেন (-ben) |
Un exemplu de conjugare simplă este verbul করা (kôra, „a face”):
| persoana I | persoana a II-a | persoana a III-a | persoane a II-a și a III-a | ||
|---|---|---|---|---|---|
| foarte familiar | familiar | familiar | formal | ||
| prezent simplu | করি (kôri) | করিস (kôrish) | করো (kôro) | করে (kôre) | করেন (kôren) |
| prezent continuu | করছি (kôrchi) | করছিস (kôrchish) | করছো (kôrcho) | করছে (kôrche) | করছেন (kôrchen) |
| prezent perfect | করেছি (kôrechi) | করেছিস (kôrechish) | করেছো (kôrecho) | করেছে (kôreche) | করেছেন (kôrechen) |
| trecut simplu | করলাম (kôrlam) | করলি (kôrli) | করলে (kôrle) | করলো (kôrlo) | করলেন (kôrlen) |
| trecut continuu | করছিলাম (kôrchilam) | করছিলি (kôrchili) | করছিলে (kôrchile) | করছিলো (kôrchilo) | করছিলেন (kôrchilen) |
| trecut perfect | করেছিলাম (kôrechilam) | করেছিলি (kôrechili) | করেছিলে (kôrechile) | করেছিলো (kôrechilo) | করেছিলেন (kôrechilen) |
| trecut obișnuit/condițional | করতাম (kôrtam) | করতিস (kôrtish) | করতে (kôrte) | করতো (kôrto) | করতেন (kôrten) |
| viitor | করবো (kôrbo) | করবি (kôrbi) | করবে (kôrbe) | করবে (kôrbe) | করবেন (kôrben) |
Un alt exemplu sunt verbele cu terminația -আওয়া (-aowa), precum খাওয়া (khaowa, „a mânca”):
| persoana I | persoana a II-a | persoana a III-a | persoane a II-a și a III-a | ||
|---|---|---|---|---|---|
| foarte familiar | familiar | familiar | formal | ||
| prezent simplu | খাই (khai) | খাস (khash) | খাও (khao) | খায় (khay) | খান (khan) |
| prezent continuu | খাচ্ছি (khacchi) | খাচ্ছিস (khacchish) | খাচ্ছো (khaccho) | খাচ্ছে (khacche) | খাচ্ছেন (khacchen) |
| prezent perfect | খেয়েছি (kheyechi) | খেয়েছিস (kheyechish) | খেয়েছো (kheyecho) | খেয়েছে (kheyeche) | খেয়েছেন (kheyechen) |
| trecut simplu | খেলাম (khelam) | খেলি (kheli) | খেলে (khele) | খেলো (khelo) | খেলেন (khelen) |
| trecut continuu | খাচ্ছিলাম (khacchilam) | খাচ্ছিলি (khacchili) | খাচ্ছিলে (khacchile) | খাচ্ছিলো (khacchilo) | খাচ্ছিলেন (khacchilen) |
| trecut perfect | খেয়েছিলাম (kheyechilam) | খেয়েছিলি (kheyechili) | খেয়েছিলে (kheyechile) | খেয়েছিলো (kheyechilo) | খেয়েছিলেন (kheyechilen) |
| trecut obișnuit/condițional | খেতাম (khetam) | খেতিস (khetish) | খেতে (khete) | খেতো (kheto) | খেতেন (kheten) |
| viitor | খাবো (khabo) | খাবি (khabi) | খাবে (khabe) | খাবে (khabe) | খাবেন (khaben) |
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Scheduled Languages in descending order of speaker's strength – 2011” (PDF). Registrar General and Census Commissioner of India. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- 1 2 3 „Bengali Language (BEN) – L1 & L2 Speakers, Status, Map, Endangered Level & Official Use | Ethnologue Free”, Ethnologue (Free All) (în engleză), accesat în
- 1 2 „Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii”. OL19454A. Wikidata Q131454.
- ↑ „The World Factbook” (în engleză). Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Summary by language size”. Ethnologue (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Amendment to the Draft Programme and Budget for 2000–2001 (30 C/5)” (PDF). General Conference, 30th Session, Draft Resolution. UNESCO. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ↑ „Resolution adopted by the 30th Session of UNESCO's General Conference (1999)”. International Mother Language Day. UNESCO. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Hübschmannová, Milena (). „Romaňi čhib – romština: Několik základních informací o romském jazyku”. Bulletin Muzea Romské Kultury. Brno (4/1995).
Zatímco romská lexika je bližší hindštině, marvárštině, pandžábštině atd., v gramatické sféře nacházíme mnoho shod s východoindickým jazykem, s bengálštinou.
- ↑ (Bhattacharya 2000, pp.16)
- ↑ „Bengali”. UCLA Language Materials project. University of California, Los Angeles. Arhivat din original la . Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Articole cu suport bibliografic necorespunzător
- Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română
- Pages using the Phonos extension
- Articole cu surse în limba engleză (en)
- Articole Wikipedia cu identificatori BNF
- Articole Wikipedia cu identificatori GND
- Articole Wikipedia cu identificatori LCCN
- Articole Wikipedia cu identificatori NDL
- Articole Wikipedia cu identificatori NKC
- Articole Wikipedia cu control de autoritate
