| Deutsches Reich (de) 👁 Cànbia el vałor in Wikidata | |||||
|---|---|---|---|---|---|
|
|||||
| 👁 Image 👁 Cànbia el vałor in Wikidata | |||||
| Ino | Heil dir im Siegerkranz (it) 👁 Traduzi 👁 Cànbia el vałor in Wikidata | ||||
| Bomò | «Gott mit uns» 👁 Cànbia el vałor in Wikidata | ||||
| Pozision | |||||
| Continente | Eoropa 👁 Cànbia el vałor in Wikidata | ||||
| Capitałe | 👁 Image Berlin 👁 Cànbia el vałor in Wikidata | ||||
| Popołasion | |||||
| Idioma | todesco 👁 Cànbia el vałor in Wikidata | ||||
| Dati istòreghi | |||||
| Desolvimento | 9 de novenbre del 1918 👁 Cànbia el vałor in Wikidata | ||||
| Prima mesion documentada | Confederasion Todesca del Nord 👁 Cànbia el vałor in Wikidata | ||||
| Organizasion pułìtega | |||||
| Forma de goerno | monarchia costitusionałe 👁 Cànbia el vałor in Wikidata | ||||
| Òrgano lejislativo | Reichstag 👁 Cànbia el vałor in Wikidata | ||||
| Re in Prussia (it) 👁 Traduzi 👁 Cànbia el vałor in Wikidata | Guglielmo I di Germania (it) 👁 Traduzi (1° de zenaro del 1871) 👁 Cànbia el vałor in Wikidata | ||||
| Menbro de | |||||
| Istòrego | |||||
|
| |||||
El tèrmano Inpero todesco o Inpero zermànego (in todesco Deutsches Kaiserreich), ciamà anca Secondo Reich (Zweites Reich), el se referise normalmente a ła Zermània inte el perìodo che ła va dal conseguimento de na totałe unità nasionałe inte el 18 de zenaro del 1871 finmente a l'abdicasion del Kaiser Gulielmo II inte el 9 de novenbre del 1918, mentre pì rara ła ze ła forma Reich todesco.
Ponesto inte l'Eoropa sentro-setentrionałe, el nome ufisałe del Stato el zera Deutsches Reich, e sto cuà el zera restà anca inte el ndar de del perìodo de ła Repùblega de Weimar e finmente ła fin de ła seconda guera mondiałe, anca se, dopo l'Anschluss de l'Austria inte el 1938, ła Zermània nazista ła ghea ciapà, prima in magnera informałe, dopo dal 1943 in magnera ufisałe, el nome de Großdeutsches Reich (letaralmente "Reich grando-todesco"[1], o sia "de ła Granda Zermània"[2]; de frecuente anca rendesto in vèneto zeneregamente cofà "Grando Reich todesco"[1]). Sta nova denomenasion ła ze sta rendesta vincołante co un decreto del ministro e cao de ła cancełària del Reich, Hans Heinrich Lammers, del 26 de zugno del 1943[3], ma no ła ze sta mai in magnera formałe adotada par liveło de ato costitusionałe.[4]
I todeschi, co che i se refarise al Reich del perìodo monàrchego, i dòpara tipegamente el tèrmano Kaiserreich (o sia inpero); de facto solché che co ła paroła Reich no se dezigna nisuna forma monàrchega, ma solché un Stato de na serta inportansa. De łe volte se dòpara anca l'espresion Secondo Reich, contando el Sacro Roman Inpero cofà che el fuse el Primo Reich e ła Zermània nazista cofà che ła fuse stada el Terso Reich. In vèneto e łe łéngue neolatine in zenerałe, intrà el 1871 e el 1918, el Stato el vegnea denomenà anca co ła locusion de Inpero zermànego o Inpero Ałeman.
La capitałe ła zera Berlin, ła vałuta el zera el Goldmark, l'in inperiałe Heil dir im Siegerkranz e l'ino nasionałe no ufisałe Die Wacht am Rhein. La bandiera ła zera un tricołore conponesto de tre bande orizontałi de conpagne dimension, de cołore nero, bianco e roso. La fameja inperiałe regnante ła ze sta cueła prusiana dei Hohenzollern.
Sità pì grande
[canbia | canbia el còdaxe]Łe sità pì grande de l'Inpero zermànego łe xera:
Inte el 1914 l'Inpero Todesco el se ghea ałeà co l'Inpero Austrìago inte ła Prima Guera Mondiałe
Notasion
[canbia | canbia el còdaxe]- ↑ 1,0 1,1 Timothy W. Mason, La politica sociale del Terzo Reich, tradusion de Paola Rinaudo, Torino, Paravia Bruno Mondadori, 2003 [1977], p. 278, ISBN 9788842498803. Cfr. anche Gustavo Corni, Storia della Germania. Da Bismarck a Merkel, Milano, il Saggiatore, 2017, ISBN 9788842823872..
- ↑ Mark Mazower, L'Impero di Hitler, tradusion de Francesca Gimelli, Cles, Arnoldo Mondadori Editore, 2010 [2008], p. 69, ISBN 9788804604679.
- ↑ Erlaß des Reichsministers und Chefs der Reichskanzlei, vom 26. Juni 1943 - RK 7669 E - zur Einführung der Bezeichnungen "Der Führer" und "Großdeutsches Reich", Bundesarchiv, R 43 II/583 (cfr. (DE) Friedrich Beck, Eckart Henning, Die archivalischen Quellen: Mit einer Einführung in die Historischen Hilfswissenschaften, Berlino, Uni-Taschenbücher, 2012 [2004], p. 282, ISBN 3825284794.)
- ↑ (DE) verfassungen.de.
Altri projeti
[canbia | canbia el còdaxe]- 👁 Cołaborea a Wikimedia Commons
Wikimedia Commons el detien imàjini o altri file so Inpero Zermànego - 👁 Scholia
Scholia el detien schemi gràfeghi so Inpero Zermànego
Linganbi foresti
[canbia | canbia el còdaxe]- (EN) German EmpireEnçiclopedia Britannica, Encyclopædia Britannica, Inc. 👁 Modifega so Wikidata
| Controło de autorità | VIAF (EN) 305549089 · LCCN (EN) sh85054578 · GND (DE) 7509421-6 · BNF (FR) cb119347320 (data) · WorldCat Identities (EN) 305549089 |
|---|
- Voze co argominti formatnum no numèreghi
- Voze co erori de script
- Voze co targhete de Wikidata sensa tradusion
- P625 lexesta da Wikidata
- P18 lexesta da Wikidata
- P41 lexesta da Wikidata
- P94 lexesta da Wikidata
- Pàjine che łe dòpara el modeło Interprojeto
- P1417 lexesta da Wikidata
- Voxe co còdaxe VIAF
- Voxe co còdaxe LCCN
- Voxe co còdaxe GND
- Voxe co còdaxe BNF
- Voxe no biogràfeghe co còdaxi de controło de autorità
- Pàjine co mape
