H (numită: /haʃ/ sau /hɨ/) este a opta literă din alfabetul latin și a zecea din alfabetul limbii române. În limba română litera H se pronunță în funcție de contextul fonetic ca unul din următoarele sunete:[1][2]
- consoană fricativă glotală surdă [h], de exemplu în cuvântul harnic,
- consoană fricativă palatală surdă [ç], de exemplu în cuvântul hibrid,
- consoană fricativă velară surdă [x], de exemplu în cuvântul hram,
- consoană fricativă uvulară surdă [χ], de exemplu în cuvântul iaht.
- Consoana fricativă glotală surdă poate fi folosit în grupurile de litere che, chi, ghe, ghi.
Istorie
[modificare | modificare sursă]| Hieroglifa egipteană pentru gard sau pentru curte |
Caracterul proto-sinaitic pentru ħ |
Heth-ul fenician |
Litera grecească eta |
H-ul etrusc | H-ul latin | Majuscula și minuscula H-ului latin | ||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
👁 Image |
👁 Image |
👁 Image |
👁 Image |
👁 Image |
👁 Image |
Utilizări
[modificare | modificare sursă]În fizică
[modificare | modificare sursă]- h: simbol pentru prefixul hecto-;
- h: simbol pentru oră;
- h: simbol pentru înălțime, diferență de nivel sau altitudine deasupra nivelului mării.
Caractere asemănătoare
[modificare | modificare sursă]Caractere descendente sau asemănătoare folosite în versiuni ale alfabetului latin
[modificare | modificare sursă]- H cu diacritice: Ĥ ĥ Ȟ ȟ Ħ ħ Ḩ ḩ Ⱨ ⱨ ẖ ẖ Ḥ ḥ Ḣ ḣ Ḧ ḧ Ḫ ḫ ꞕ
- Simboluri din Alfabetul Fonetic Internațional asemănătoare cu H: ʜ ꟸ ɦ ʰ ʱ ɥ ᶣ
Alte reprezentări
[modificare sursă]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Dicționar explicativ român, h Arhivat în , la Wayback Machine.
- ↑ Marele dicționar universal al limbii române (ediția a IV-a) h Arhivat în , la Wayback Machine.
| 👁 Image | Acest articol legat de lingvistică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui. |
