VOOZH about

URL: https://ro.wikipedia.org/wiki/Oceania

⇱ Oceania - Wikipedia


Sari la conținut
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Pentru alte sensuri, vedeți Oceania (dezambiguizare).
Oceania și Australia
👁 Image
Geografie
Coordonate18°30′37″S 139°22′02″E ({{PAGENAME}}) / 18.5102°S 139.3671°E-18.5102; 139.3671
Arhipelagsuprafață terestră[*]
continent[1] 👁 Modificați la Wikidata
Suprafață8.486.460 km²[2] 👁 Modificați la Wikidata
Țară
Populație42.677.809[3] 👁 Modificați la Wikidata
Modifică date /text👁 Consultați documentația formatului
👁 Image
Imagine satelitară a Oceaniei.
👁 Image
Cele cinci mari ansambluri ale Oceaniei.

Oceania este numele dat ansamblului insulelor din Oceanul Pacific împreună cu apele lor teritoriale. În general, această denumire se referă la Polinezia (inclusiv Noua Zeelandă) inițial populată de māori, Melanezia (inclusiv Papua Noua Guinee) și Micronezia), iar uneori, și țări ca Australia sau Malaysia.

Deși insulele Oceaniei nu formează un continent în adevăratul sens al cuvântului, Oceania este uneori asociată cu insula-continent Australia, din tendința de a împărți tot Pământul în grupări continentale.

În ecologie, Oceania este una dintre cele opt ecozone terestre, zone care constituie cele mai mari regiuni ecologice de pe planetă. Ecozona Oceaniei este formată din toată Micronezia, Fiji și toată Polinezia (cu excepția Noii Zeelande). Noua Zeelandă, împreună cu Papua Noua Guinee, Australia, Insulele Solomon și Noua Caledonie, constituie o ecozonă separată, și anume Ecozona Australasia.

În geonomie, Oceania este un laborator al viitorului devreme ce lumea insulară, mai fragilă dar mai ușor de observat, de studiat și de îngrijit prin soluții inovante pe planul agricol, halieutic și energetic, este deja afectată foarte vizibil de suprapopulație, de încălzirea climei, de întețirea taifunurilor, de ridicarea nivelului mării, de eroziunea solului, de vulcanism, de dispariția speciilor endemice și de proliferarea celor invazive. Ca atare, Oceania apare ca o prefigurare a problemelor și soluțiilor pentru întreaga planetă.

În Oceania, nicio țară nu are granițe terestre (cu excepția frontierei trasate în insula Noua Guinee între partea independentă și partea Indoneziană).

Regiuni și țări

[modificare | modificare sursă]

Împărțirea tradițională a Oceaniei în Micronezia, Melanezia și Polinezia (după francezul Dumont d'Urville, în 1831) nu mai este considerată ca fiind corespunzătoare cu realitatea geografică-lingvistică de majoritatea geografilor și oamenilor de știință, dar este încă cea mai folosită din motive practice:

Numele regiunii sau teritoriului
cu drapel1
Suprafață
(km²)
Populație Densitate
(loc./km²)
Capitală
Australasia
👁 Image
Australia
7.686.850 22.028.000 2,7 Canberra
👁 Image
Noua Zeelandă2
268.680 4.108.037 14,5 Wellington
Teritorii externe australiane:
👁 Image
Insulele Ashmore și Cartier
199
👁 Image
Insula Crăciunului
135 1,493 3.5 Flying Fish Cove
👁 Image
Insulele Cocos
14 628 45,1 West Island
👁 Image
Insulele Mării de Coral
10 4
👁 Image
Insula Heard și Insulele McDonald
372
👁 Image
Insula Norfolk
35 2.114 53,3 Kingston
Melanezia3
👁 Image
Fiji
18.270 856.346 46,9 Suva
👁 Image
Noua Caledonie (Franța)
19.060 240.390 12,6 Nouméa
👁 Image
Papua Noua Guinee4
462.840 5.172.033 11,2 Port Moresby
👁 Image
Insulele Solomon
28.450 494.786 17,4 Honiara
👁 Image
Vanuatu
12.200 240.000 19,7 Port Vila
Micronezia
👁 Image
Statele Federate ale Microneziei
702 135.869 193,5 Palikir
👁 Image
Guam (SUA)
549 160.796 292,9 Hagåtña
👁 Image
Kiribati
811 96.335 118,8 South Tarawa
👁 Image
Insulele Marshall
181 73.630 406,8 Majuro
👁 Image
Nauru
21 12.329 587,1 Yaren (de facto)
👁 Image
Comunitatea Insulelor Mariane de Nord (SUA)
477 77.311 162,1 Saipan
👁 Image
Palau
458 19.409 42,4 Melekeok
👁 Image
Insula Wake (SUA)
2 12
Polinezia
👁 Image
Samoa Americană (SUA)
199 68.688 345,2 Pago Pago
👁 Image
Insulele Cook (Noua Zeelandă)
240 20,811 86.7 Avarua
👁 Image
Insula Paștelui (Chile)
163,6 3.791 23,1 Hanga Roa
👁 Image
Polinezia Franceză (Franța)
4.167 257.847 61,9 Papeete
👁 Image
Hawaii (SUA)
16.636 1.360.301 81,8 Honolulu
👁 Image
Niue (Noua Zeelandă)
260 2.134 8,2 Alofi
👁 Image
Insulele Pitcairn (Regatul Unit)
5 47 10 Adamstown
👁 Image
Samoa
2.944 179.000 63,2 Apia
👁 Image
Tokelau (Noua Zeelandă)
10 1.431 143,1 Nukunonu
👁 Image
Tonga
748 106.137 141,9 Nuku'alofa
👁 Image
Tuvalu
26 11.146 428,7 Funafuti
👁 Image
Wallis și Futuna (Franța)
274 15.585 56,9 Mata-Utu
Total 8.536.716 35.669.267 4,2
Total fără Australia continentală 849.866 13.641.267 16,1

1 Regiuni după cele indicate de UN categorisations/map.
2 Noua Zeelandă este constatată des ca parte a Polineziei.
3 Fără insulele indoneziene și Timorul de Est, care sunt considerate ca parți ale Microneziei.
4 Papua-Noua Guinee este uneori considerat ca parte din Australasia sau Melanezia.

În romanul „O mie nouă sute optzeci și patru”, de George Orwell, de la 1949, Oceania este unul dintre cele trei superstate, care își dispută supremația în lume, alături de Eurasia și de Estasia.

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Ovidiu Gaceu, Asia, Oceania și Australia, cu o prefață de prof. univ. Gh. Măhăra., Ed. a 3-a.- Oradea Universitatea din Oradea, 2012 186 p.: il.
  • Lucia Băcanu; Petre V.Coteț, Australia, Oceania, Antarctica: Geografia fizică , București, Editura Didactică și Pedagogică, 184p, cu planșe