VOOZH about

URL: https://scn.wikipedia.org/wiki/Lussimburgu

⇱ Lussimburgu - Wikipedia


Va ô cuntinutu
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Lussimburgu
(LB) Mir wëlle bleiwe wat mir sinn

(FR) Nous voulons rester ce que nous sommes

(DE) Wir wollen bleiben, was wir sind

(SCN) Vulemu stàri zo cchì sèmu
👁 Image
Dati amministrativi
Nomu cumpretu Granducatu đđô Lussimburgu
Nomu ufficiali (FR) Grand-Duché de Luxembourg

(LB) Groussherzogtum Lëtzebuerg

(DE) Großherzogtum Luxemburg

Lingui ufficiali Lussimburghisi, FrancisiTìdiscu
Capitali Lussimburgu(116.323ab./2018)
Pulitìca
Guvernu Monarchia Parlamintari (Granducatu)
Capu di Guvernu Xavier Bettel
Nnipinnenza 19 Aprili 1839
Trasuta nnâ l'ONU 24 Uttùviru 1945
Trasuta nnâ l'UE 25 Marzu 1957
Ària
Tutali 2 586km²
% di l'acqui Trascurabili%
Pupulazziuni
Tutali 602.005 ab.(2018)
Dinsitati 233ab./km²
Ìnnici đđî criscita 1,135% (2012)
Nomu đđî l'abbitanti Lussemburghisi
Giografìa
Cuntinenti Europa
Cunfini Girmania, Francia, Belgiu
Fusu urariu UTC+1

UTC+2 (urariu ligali)

Ecunumìa
Munita Euru
Àutru
Còdici ISO 3166 LU, LUX, 442
TLD .lu, .eu
Prifissu tel. +352
Sigla autu. L
Innu nazziunali Ons Heemecht
Festa nazziunali 23 Giugnu

Cuurdinati: missing longitude (dec format) in {{Coord}}

Lu Lussimburgu , ufficialmenti Granducatu di Lussimburgu (Lussimburghisi: Groussherzogtum Lëtzebuerg, Francisi: Grand-Duché de Luxembourg, tidiscu: Großherzogtum Luxemburg), è nu statu di l'Europa Norduccidintali. Cunfina cu la Girmania a est, cu la Francia a sud e cu lu Belgiu a ovest. Capitali è Lussemburgu.

Lu tirritoriu nun tenadi sbocchi allu mari, è formatu de riggioni. A nord u cosidettu Eisiling (o Ösling), colligatu cullu Massiccio di l'Ardenne, chistu è la parti chiù elevata du paisi (ntà media 400–500 m.s.m), coperta de boschi e de brughiere. A chissu segue n'area ccò pendii collinosi nterrotti de ripite scarpati e, a sud, u Gutland (paisi buanu9, compostu de chianuri lievimenti ondulati e da valli grandi. U vlima è continintali ccò staggioni frische e nviarni friddi.

Pòpulazzioni

[cancia | cancia lu còdici]

Prima do 1900 u paisi ere scarsamenti popolatu, erano chiuù o menu 200.000 abbitanti, ma cu u sviluppu di l'industrie arrivarunu tanti autri europei (italiani, spagnoli, portoghesi, francesi, tedeschi, polacchi e via di seguito) e già u 1930 eranu già 300.000, mo' l'abbitanti sunu 459.000 (2006). I forastiari sunu 1/3 da popolazzioni totali, a popolazzioni urbana è du 90%, si parle francisi e tidiscu ntà l'uffici, ma do 1984 na legge ha ammessu puru lussimburghisi cumu lingua ufficiali. Quasi tutti i lussimburghisi su cattolici. E' lu paisi chiù riccu e chiù alfabetizzatu all munnu.

A partiri do 1878 l'economia lussimburghisa ha 'cumininciatu a passare di prevalentimenti agricola a industriali. Nascirono li primi industrie, chilla mitallurgica, di minerali (ancora attiva mo'), pe pua passari nell'anni 70 du XX seculu allu settori finanziariu e di banche, diveniandu u paise chiù riccu du munnu. L'agricultura è puru varia: vite, patati, arberi de frutta, orzu, rose), de nun trascurari l'allevamentu sia chillu bovinu e chillu suinu, cu ricchi pasculi e tecniche d'allevamentu moderne e avanzati. sino allu 2002 c'ere u francu lussimburghisu, sostiuitu i l'euru.

U Nucliu territoriale du Lussimburgu ha 'cuminciatu a si fari versu u 970 cumu possedimentu de Sigefredo I di Bigdau u quali dominave li territori ca facivanu capu allu castellu de Lützelburg. Ccò l'estinzione da dinastia e Sigefredo, u Lussimburgu passò ntô 1136 alli conti du Namur, pua pe via femminili alli duchi di Limburgu. Cedutu ntô 1313 allu conte Enricu IV (diventato mperaturi cume Enricu VII) allu figliu Giuvannu de Boemia, diventò sempre ciù grandi, pua quando Carlu IV mperaturi u passò allu fratu Venceslau diventò ducatu. Ntô XV seculu passo alli duchi di Borgogna, ntô 1555 passò a Filippu II de Spagna (discendenti di duchi). Tra u '600 e u '700 cuntinuave a essere contesu tra Francia, Spagna e Imperu. Allu Congressu di Vienna (1815) diventò granducatu autonomo sutta Re Guglielmu I di Paisi Vasci, pua passò a Guglielmo II e a Guglielmu III. ntô 1890 muartu Guglielmu III, pe la legge salica u Granducatu passò a Adolfu I di Nassau, pua allu figliu Guglielmu IV. Invasu nta tutte e dua guerre, ntô 1948 rinunciò alla neutralità e divenne membru da NATO (1949), CECA (1951). Ntô 1964 Carlotta abdiche pe lu figliu Giuvannu di Borbone-Parma, nta l'anni successivi u paise crebbe in ecomomia e prestigiu, puru pe quantu riguarde l'Unioni Europea, ca difatti ospite alcune sedi importanti. Ntô 2000 Giuvannu abdiche in favori du figlu Enricu, ntî primi anni do XXI seculu u Lussemburgu ha continuatu a rivestire nu ruolu importanti sia a livello politico ca fiscali.


T·D·C
👁 Image
Stati membri di l'Unioni Europea 👁 Image
👁 Bannera dell'Austria
Austria · 👁 Bannera dû Belgiu
Belgiu · 👁 Bannera dâ Bulgarìa
Bulgarìa · 👁 Bannera dû Cipru
Cipru · 👁 Bannera dâ Croazzia
Croazzia · 👁 Bannera dâ Danimarca
Danimarca · 👁 Bannera di l' Estonia
Estonia · 👁 Bannera dâ Finlannia
Finlannia · 👁 Bannera dâ Francia
Francia ·
👁 Bannera dâ Girmania
Girmania · 👁 Bannera dâ Grecia
Grecia · 👁 Bannera di l' Irlanna
Irlanna · 👁 Bannera di l'Italia
Italia · 👁 Bannera dâ Lettunia
Lettunia · 👁 Bannera dâ Lituania
Lituania · 👁 Bannera dû Lussimburgu
Lussimburgu · 👁 Bannera di Malta
Malta · 👁 Bannera dî Paisi Vasci
Paisi Vasci · 👁 Bannera dû Portugallu
Portugallu ·
👁 Bannera dâ Pulonia
Pulonia · 👁 Bannera dû Regnu Unitu
Regnu Unitu · 👁 Bannera dâ Ripùbblica Ceca
Ripùbblica Ceca · 👁 Bannera dâ Rumanìa
Rumanìa · 👁 Bannera dâ Sluvacchia
Sluvacchia · 👁 Bannera dâ Sluvenia
Sluvenia · 👁 Bannera dâ Spagna
Spagna · 👁 Bannera dâ Svezzia
Svezzia · 👁 Bannera di l' Unghirìa
Unghirìa