România își păstrează ratingul, dar rămâne sub presiune: perspectiva negativă, reconfirmată de S&P. Ce riscuri vede agenția
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat vineri, 3 aprilie, ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3, menținând însă perspectiva negativă, pe fondul riscurilor persistente legate de consolidarea fiscală și de vulnerabilitățile externe.
Ratingurile acordate de agențiile internaționale de evaluare au o influență directă asupra costurilor de finanțare ale statului român. Ele reprezintă, practic, un „termometru” al credibilității economice a unei țări. Un rating stabil sau îmbunătățit se traduce prin dobânzi mai mici la împrumuturile de stat, o încredere mai mare a investitorilor și condiții mai bune de finanțare pentru economie.
De ce rămâne perspectiva negativă
Perspectiva negativă reflectă opinia S&P că, în pofida eforturilor, riscurile privind implementarea consolidării finanțelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani.
„De asemenea, aceasta reflectă vulnerabilitatea României la riscurile externe în creștere, în special pe piețele energetice globale, în condițiile în care presiunile asupra finanțelor publice și asupra balanței de plăți limitează capacitatea de a absorbi șocuri externe mai severe sau de durată”, se arată în raport.
Scenariu negativ
Potrivit S&P, ratingul poate fi redus în următorii doi ani dacă traiectoria consolidării fiscale a României se abate semnificativ de la așteptările agenției.
„Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile guvernamentale sunt insuficiente sau dacă o creștere economică slabă le diminuează eficiența. Întârzierile în plata fondurilor europene ar amplifica presiunile în acest scenariu.
De asemenea, am putea lua în considerare o retrogradare dacă presiunile externe se intensifică, de exemplu printr-o perturbare mai severă sau mai îndelungată a pieței energetice din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, care ar afecta semnificativ inflația, creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale ale României”, punctează agenția de rating.
Scenariu pozitiv
Agenția menționează că ar putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce semnificativ, susținute de o revenire a creșterii economice.
Estimările privind deficitul bugetar
Conform evaluării agenției, deficitul bugetar este estimat să se reducă la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% din PIB în 2027, față de 7,7% în 2025. Totodată, investițiile finanțate din fonduri europene continuă să reprezinte un factor important de susținere a creșterii economice.
„Estimăm că economia României va crește cu doar 0,25% în acest an și va înregistra o creștere medie de 2,5% în perioada 2027–2029, în condițiile în care consumul slab este compensat doar parțial de intrările de fonduri europene, care vor atinge un vârf de aproximativ 3% din PIB în 2026.
Scenariul de bază presupune că efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu vor fi gestionabile și limitate, reflectând dependența relativ scăzută a economiei de importurile de energie. Cu toate acestea, am revizuit în creștere prognozele privind inflația și deficitul de cont curent pentru 2026 și 2027”, se arată în raportul agenției.
Mai mult, raportul mai arată că, deși eforturile fiscale pentru 2026 sunt clare, autoritățile nu au specificat încă măsuri fiscale pentru perioada ulterioară.
„În plus, România se află în continuare sub Procedura de Deficit Excesiv (EDP), în care a intrat în 2020. Statele UE aflate în această procedură trebuie să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB într-un interval de ajustare de maximum șapte ani. În cazul României, acest lucru ar implica o ajustare fiscală anuală de 0,8%-0,9% din PIB pe durata acestei perioade”, apreciază agenția.
Datoria publică, peste 60% până în 2029
S&P estimează că datoria publică netă va depăși 60% din PIB până la finalul anului 2029, de la 52% în 2025.
„Observăm că peste jumătate din aceasta este datorie externă, ceea ce indică legătura strânsă dintre deficitele gemene – fiscal și extern. Estimăm că povara dobânzilor va continua să crească, de la puțin peste 2% din PIB în 2024, la aproximativ 2,9% în 2026 și 3,4% până în 2028”, punctează sursa citată.
Gap-ul de TVA
Îmbunătățirea capacității de colectare a taxelor este esențială pentru consolidarea fiscală a țării. Cu un „gap” de TVA de 30% (diferența dintre TVA-ul estimat și cel efectiv colectat), România înregistrează cel mai ridicat nivel din UE.
„Guvernul mizează pe creșterea veniturilor prin eficientizarea administrației fiscale pe termen mediu. Cheltuielile de capital depind în mare parte de fluxul fondurilor europene.”
Vezi și Deficitul de încasare de TVA al României, la 30% în 2023. Rămânem pe ultimul loc în UE
„Vulnerabilitate majoră”
Potrivit S&P, poziția externă a României arată semne timide de stabilizare, dar rămâne o vulnerabilitate majoră. Deficitul de cont curent s-a redus ușor la 8,0% din PIB în 2025, pe fondul încetinirii importurilor și al unei creșteri de 10% a exporturilor (în dolari), susținute și de sectorul serviciilor.
Datoria externă a crescut semnificativ, cu 23,8 miliarde euro, ajungând la 227,3 miliarde euro în 2025. În același timp, rezervele internaționale nete au crescut la 77,017 miliarde euro, oferind un „tampon” important în fața șocurilor externe.
„Dependența mai mare de finanțarea internă prin programe de retail, combinată cu deficitul de cont curent persistent, pune presiune pe poziția externă, însă aceasta este parțial compensată de absorbția fondurilor europene și de investițiile străine directe. Estimăm că aceste intrări fără generare de datorie vor menține datoria externă netă sub 50% din încasările din contul curent pe perioada prognozată.
Performanța externă a României este afectată de incertitudinile geopolitice, cu posibile efecte asupra exporturilor în 2026. Totuși, dependența relativ redusă de importurile de energie oferă un anumit grad de protecție în fața creșterii prețurilor. Estimăm că deficitul de cont curent va rămâne ridicat, dar în scădere treptată, la o medie de 5,75% din PIB în perioada 2027–2029, pe fondul creșterii importurilor asociate fondurilor europene și revenirii cererii interne”, estimează S&P.
Inflația, la 10%
S&P estimează un vârf al inflației de aproximativ 10% în trimestrul al doilea, determinat în principal de creșterea prețurilor la petrol și gaze. Ulterior, efectele de bază favorabile generate de majorările fiscale din 2025 și liberalizarea prețurilor la energie ar putea duce la scăderea inflației în a doua parte a anului.
„În prezent, estimăm o inflație medie de 7,25% în 2026, revizuită în creștere cu 0,75 puncte procentuale, și o posibilă stabilizare în jurul a 5% la finalul anului”, notează agenția.
Vezi și BNR: O creștere de 10% a prețului petrolului ar putea anula estimările de inflație pentru România
Creditarea sectorului privat, redusă
Sectorul bancar din România este predominant deținut de capital străin și finanțat în mare parte din depozite interne.
„Creditarea sectorului privat rămâne redusă, la aproximativ 22% din PIB, reflectând nivelul scăzut al intermedierii financiare. Expunerea ridicată a băncilor pe sectorul construcțiilor și imobiliarelor, alături de creșterea îndatorării companiilor și ponderea semnificativă a creditelor în valută, ar putea pune presiune pe stabilitatea financiară în cazul materializării unor riscuri.”
Vezi raportul AICI.
- Etichete:
- romania
- economie
- investitori
- investitii
- rating
- deficit
- s&p
