VOOZH about

URL: https://ro.wikipedia.org/wiki/Chlothar_I

⇱ Chlothar I - Wikipedia

Sari la conținut
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Chlothar I
👁 Image
Date personale
Născut498 d.Hr. 👁 Modificați la Wikidata

Soissons, Hauts-de-France, Franța 👁 Modificați la Wikidata
Decedat (63 de ani)[1] 👁 Modificați la Wikidata

Soissons, Hauts-de-France, Franța[1] 👁 Modificați la Wikidata
ÎnmormântatSoissons 👁 Modificați la Wikidata
PărințiClovis I[2]
Clotilda[1][2] 👁 Modificați la Wikidata
Frați și suroriChlodomer[3]
Childebert I[4]
Theuderic I[5]
Ingomer[*][[Ingomer (494-494)|​]][6]
Clotilde[*][[Clotilde (daughter of King Clovis I of the Franks and Queen Clotilde; wife of the Visigothic King Amalaric)|​]][1] 👁 Modificați la Wikidata
Căsătorit cuGuntheuc[*][[Guntheuc (Frankish queen consort)|​]][1]
Ingund[*]​[7]
Aregund[*][[Aregund (Frankish queen)|​]][7]
Chunsene[*][[Chunsene (queen and concubine of Chlothar I)|​]][7]
Radegundis Thuringiensis[*][[Radegundis Thuringiensis (Frankish queen consort)|​]] (din )[8]
Waldrada[*][[Waldrada (530-570)|​]] ()[7][8] 👁 Modificați la Wikidata
CopiiCharibert I[9]
Guntram[*][[Guntram (king of Burgundy from 561 to 592)|​]][10]
Sigibertus I[*][[Sigibertus I (Frankish king)|​]][11]
Chlothsind[12][2]
Chilperic I[13]
Chram[*][[Chram (Frankish rebel)|​]][14]
Gundoald[*][[Gundoald (French king)|​]][15]
Bilichilde[*][[Bilichilde (Peerage person ID=672418)|​]]
Chlotsuinda (?)[*][[Chlotsuinda (?) (Peerage person ID=671632)|​]][2]
Childéric[*]​ 👁 Modificați la Wikidata
Ocupațiemonarh 👁 Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Titlurirege al francilor (–)[16]
rege al francilor (–)[16]
Familie nobiliarăDinastia Merovingiană[1]
Rege al francilor 👁 Modificați la Wikidata
Modifică date /text👁 Consultați documentația formatului

Chlothar I (numit și Clotaire sau Chloderic, supranumit le Vieux sau cel Bătrân), (n. 498 d.Hr., Soissons, Hauts-de-France, Franța – d. , Soissons, Hauts-de-France, Franța), rege al francilor, a fost unul dintre fiii lui Clovis. s-a născut în jurul anului 497 la Soissons (astăzi în departamentul Aisne, Picardia, Franța).


La moartea tatălui său în 511, a primit, ca moștenire, orașul Soissons, unde și-a instalat capitala; orașele Laon, Noyon, Cambrai, și Maastricht; și cursul inferior al râului Meuse. El era însă foarte ambițios, și a căutat să își extindă stăpânirea.

Regi ai tuturor francilor
Regi ai Neustriei
Regi ai Austrasiei
Pharamond 410-426
Clodio 426-447
Merovech 447-458
Childeric I 458-481
Clovis I 481 - 511
Childebert I 511-558
Chlothar I 511-561
Chlodomer 511-524
Theuderic I 511-534
Theudebert I 534-548
Theudebald 548-555
Clotaire I 558-561
Charibert I 561-567
Chilperic I 561-584
Clotaire al II-lea 584-629
Guntram 561-592
Childebert al II-lea 592-595
Theuderic al II-lea 595-613
Sigebert al II-lea 613
Sigebert I 561-575
Childebert al II-lea 575-595
Theudebert al II-lea 595-612
Theuderic al II-lea 612-613
Sigebert al II-lea 613
Clotaire al II-lea 613-629
Dagobert I 623-629
Dagobert I 629-639
Charibert al II-lea 629-632
Chilperic 632
Clovis al II-lea 639-658
Chlothar al III-lea 658-673
Theuderic al III-lea 673
Childeric al II-lea 673-675
Theuderic al III-lea 675-691
Sigebert al III-lea 634-656
Childebert cel Adoptat 656-661
Chlothar al III-lea 661-662
Childeric al II-lea 662-675
Clovis al III-lea 675-676
Dagobert al II-lea 676-679
Theuderic al III-lea 679-691
Clovis al IV-lea 691-695
Childebert al IV-lea 695-711
Dagobert al III-lea 711-715
Chilperic al II-lea 715-720
Clotaire al IV-lea 717-720
Theuderic IV 721-737
Childeric al III-lea 743-751

El este responsabil de asasinarea copiilor fratelui său Chlodomer în 524, primind în schimb orașele Tours și Poitiers. A luat parte la mai multe expediții îndreptate împotriva Burgundiei și, după prăbușirea acestui regat în 534, a obținut Grenoble, Die, și unele orașe învecinate.

Când ostrogoții au cedat Provence francilor, el a primit orașele Orange, Carpentras, și Gap. În 531, a luptat împotriva thurengienilor împreună cu fratele său Theuderic I iar în 542, cu fratele său Childebert I împotriva vizigoților din Spania. La moartea nepotului său Theodebald în 555, Clotaire i-a anexat teritoriile. La moartea lui Childebert în 558 a devenit singurul rege al francilor.

A domnit și asupra a cea mai mare parte a Germaniei, a avut unele expediții în Saxonia, și, pentru un timp, a primit de la saxoni un tribut anual de 500 de vaci. Sfârșitul domniei sale a fost marcat de disensiuni interne, fiul său Chram ridicându-se împotriva lui în mai multe rânduri. Urmărindu-l pe Chram în Bretania unde se refugiase, Chlothar l-a închis împreună cu soția și copiii săi într-o casă de lemn căreia i-a dat foc. Copleșit de remușcări, a plecat la Tours pentru a cere iertarea la mormântul Sfântului Martin, și a murit la scurt timp după aceea.

Prima căsătorie a lui Chlothar a fost cu Guntheuc, văduva fratelui său Chlodomer, în jurul anului 524. Nu au avut copii.

A doua căsătorie a sa, în jurul anului 532, a fost cu Radegund, fiica lui Bertachar, Rege al Thuringiei, pe care îl învinseseră el și fratele său Theuderic. Ea a fost mai târziu canonizată. Nu au avut copii.

Cea de-a treia căsătorie a fost cu Ingund, cu care a avut cinci fii și o fiică:

Următoarea căsătorie a fost cu o soră a Ingundei, Aregund, cu care a avut un fiu:

Ultima sa soție a fost Chunsina (sau Chunsine), cu care a avut un fiu:

  • Chram, care a devenit dușmanul tatălui său, și a murit înaintea sa
  1. 1 2 3 4 5 6 Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie: Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. pp.69–73. ISBN2-9501509-3-4. LCCN2005384301. OCLC29856008. OL12658152M. Wikidata Q13422577.
  2. 1 2 3 4 Darryl Roger Lundy. „Chlothar I” (în engleză). The Peerage[*]. Wikidata Q21401824.
  3. ↑ Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie: Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. p.66. ISBN2-9501509-3-4. LCCN2005384301. OCLC29856008. OL12658152M. Wikidata Q13422577.
  4. ↑ Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie: Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. pp.67–69. ISBN2-9501509-3-4. LCCN2005384301. OCLC29856008. OL12658152M. Wikidata Q13422577.
  5. ↑ Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie: Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. pp.59–61. ISBN2-9501509-3-4. LCCN2005384301. OCLC29856008. OL12658152M. Wikidata Q13422577.
  6. ↑ Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie: Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. p.57. ISBN2-9501509-3-4. LCCN2005384301. OCLC29856008. OL12658152M. Wikidata Q13422577.
  7. 1 2 3 4 Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie: Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. p.71. ISBN2-9501509-3-4. LCCN2005384301. OCLC29856008. OL12658152M. Wikidata Q13422577.
  8. 1 2 „Chlothar I”. The Peerage[*]. Accesat în .
  9. ↑ Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie: Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. pp.73–76. ISBN2-9501509-3-4. LCCN2005384301. OCLC29856008. OL12658152M. Wikidata Q13422577.
  10. ↑ Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie: Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. pp.76–78. ISBN2-9501509-3-4. LCCN2005384301. OCLC29856008. OL12658152M. Wikidata Q13422577.
  11. ↑ Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie: Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. pp.78–81. ISBN2-9501509-3-4. LCCN2005384301. OCLC29856008. OL12658152M. Wikidata Q13422577.
  12. ↑ Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie: Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. p.72. ISBN2-9501509-3-4. LCCN2005384301. OCLC29856008. OL12658152M. Wikidata Q13422577.
  13. ↑ Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie: Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. pp.88–92. ISBN2-9501509-3-4. LCCN2005384301. OCLC29856008. OL12658152M. Wikidata Q13422577.
  14. ↑ Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie: Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. pp.72–73. ISBN2-9501509-3-4. LCCN2005384301. OCLC29856008. OL12658152M. Wikidata Q13422577.
  15. ↑ Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie: Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. p.73. ISBN2-9501509-3-4. LCCN2005384301. OCLC29856008. OL12658152M. Wikidata Q13422577.
  16. 1 2 Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie: Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. ISBN2-9501509-3-4. LCCN2005384301. OCLC29856008. OL12658152M. Wikidata Q13422577.
Categorie:
Categorii ascunse: